Bate
Mami a lipit pe perete un calendar pe care scrie ce se mai întâmplă cu noi (cu mine şi cu ea) zi de zi. Şi vreau să vă spun că începând de ieri am inimă. Adică organul acela care e scuza tuturor trăirilor noastre. Puls aveam de ceva vreme, dar inima e ceva nou. Sigur nu e uşor să ai inimă. Responsabilitatea e mai mare. Eşti din ce în ce mai om, cu tot ce presupune asta.
Inimioara mea împlineşte, deci, o zi, ceea ce e insuficient pentru a mă face să înţeleg de ce tati o cântă aşa. Până acum inima era sunetul acela care se aude din ce în ce mai rapid, ritmic, atunci când mami se gândeşte la mine. Chiar mai puternic, atunci când tati vine să îmi vorbească. Şi foarte, foarte puternic, la unison, atunci când mă aşteaptă amândoi nerăbdători.
Toţi artiştii cântă inima ca pe un lucru care îi face să sufere. Pentru mine până acum nu a însemnat decât căldură şi dragoste. Uite de asta cred eu că ar fi bine dacă am rămâne toţi copii. De dragul inimii.
Asa de moale sunt cand vine vorba de copii, ca doar la citirea unor cuvinte aparent simple, mi-a dat si o lacrima mica in coltul ochiului.
Asa ma faceti sa va invidiez, mami si tati (in sensul bun) si parca ma faceti sa cred ca planurile mele pur pragmatice si bine calculate de a ma realiza profesional intai si de a implini varsta X pentru a face copii, nu-si au locul si poate ar trebui sa ma gandesc si eu la minunile astea mici ale vietii noastre.
Cosmine, ce ma enervezi, imi zdruncini tot mai mult sistemul de principii!
azi ce mai stii sa faci, Andrei/Maria?;;)
Ce faci junior?Cum a fost la cununie?Sper ca nu te-ai ametit …ai baut vreun cocktail cu lapte si vitamine si inca unul si inca unul?zi drept